Capodoperele maestrilor necunoscuti - ICOANELE PE STICLA

Cuvintul icoana vine din grecescul eikon.Semnifica un portret, dar nu un portret al laturii fizice, ci a celei transcedentale, destinat sa comunice cu spiritul, intr-o redare nu a materiei ci a continutului care se gaseste dincolo de faptura fizica.

Icoana pe sticlă, mai precis icoana pictată pe dosul sticlei, este o categorie a artei populare, un gen al artei populare practicat aproape exclusiv în Transilvania și care trebuie pus în legătură cu unele influențe venite din Europa centrală, pe filiera Bavaria – Austria – Boemia, în cursul sec. XVII și XVIII, precum și cu meșteșugul ceramicii, dar și al sticlei, adus de habani, o sectă religioasă originară din Boemia, venită și stabilită în Transilvania, în actualul judet Alba, cam în aceeași epocă.

Meșteșugul a pătruns în Transilvania prin Manastirea Nicula. Arta iconarilor pe sticlă din acest centru se caracte­riza printr-un desen naiv, dar foarte sugestiv, și printr-o compoziție simplă și clară, fără proporții anatomice și de perspectivă, dar echilibrată cromatic. Icoanele se zugrăveau după modele (izvoade), care erau decalcuri pe hârtie făcute cu creionul sau cu o culoare, după icoane mai vechi. Izvodul era scos periodic pentru a se executa câteva lucrări și după aceea era iar pus la păstrare. Un detaliu in­teresant este faptul că icoanele pe sticlă au un chenar, pentru a se ști până unde se întinde icoana ( pentru a nu se crede că a fost acoperită de ramă - pentru modelele mai vechi ).

În pictura pe sticlă se foloseau culori pregătite manual, de obicei cu pigmenți și ulei de in. Înainte de începerea picturii, sticla era curățată cu atenție de orice pete de grăsime. Această tehnică asigura o rezistență considerabilă și împiedica exfolierea stratului pictural. Sticla folosită la pictură avea o suprafață dură, unduitoare și plină de balonașe de aer, căci trebuie avut în minte că materialul pictorilor era reprezentat de sticla nefolosită, din cauza faptului că era defectuoasă. Defectele sticlei măreau valoarea picturii, deși fără intenție. Acestea reflectau lumina într-un mod neregulat, ceea ce producea efecte speciale.

Exista cateva caracteristici tipice unei icoane pe sticala; se deseneaza un personaj sau mai multe, restul spatiului se picteaza cu chenare de flori

chenare de sfoara rasucita (Nicula)

                                                                        
                                                                                                                               
 sau in Moldova unde icoanele sunt impodobite cu flori, uneori mai mari decat oamenii.

 

Icoanele pe sticla de obicei  nu sunt semnate pentru ca nu sunt originale. Scrisul este chirilic, dar fiind realizat uneori de oameni nestiutori de carte  (nu toti ucenicii mesterilor stiau sa scrie) s-a denaturant in timp si nu intotdeauna se intelege numele sfantului sau al scenei reprezentate.

In icoanele lucrate dupa tipic nu se foloseste Rotring, ci cu pensule foarte subtiri sau penita. Astfel liniile iesite din pensula ies de diferite grosimi. Pentru luminarea anumitor portiuni se foloseste o dunga alba ce dubleaza dunga neagra.

Culorile se folosesc aproape necombinate, poate doar mai stinse sau mai luminate.

IN CURIND

EXPONATE SPECIALE DE VINZARE CU PRETURI INTRE 30 SI 100 EURO PE MAGAZINUL ONLINE

WWW.NOVACONCEPTSHOP.COM 
sau
MAGAZINU'  CU  DETOATE
PIATRA NEAMT, str STEFAN cel MARE, nr 7

Masina de scris - o inventie revolutionara

Mașina de scris este una dintre cele mai importante invenții ale lumii moderne, stând la baza procesului de comunicare încă din secolul al XVIII-lea.Acest dispozitiv mecanic folosit pentru dactilografierea textelor a fost reinventat de aproximativ 52 de ori, sub diferite forme și dimensiuni - rotundă, dreptunghiulară, trapezoidală, mai lată sau mai înaltă.

Dar sa vedem de unde a pornit...

  In anul 1714, este emis primul patent pentru mecanismul care semana, intr-o oarecare masura, cu ceea ce, mai tarziu, se va numi masina de scris, pe numele britanicului Henry Mill. Din nefericire, nu au fost pastrate exemplare ale aparatului inventat de Mill si a trebuit sa mai treaca aproape un secol pentru ca ideea sa fie preluata si dusa mai departe.

 

  In 1829, William Austin Burt, originar din Detroit, Michigan, de profesie inginer topograf, este cel care patenteaza o masina de scris,pe care o numeste “Tipograf”. Avea literele aranjate pe un cadru rotativ, un dispozitiv greoi si dificil de utilizat, care presupunea scrierea, intr-un timp indelungat, mai mare decat timpul necesar scrierii de mana. Cadrul era din lemn si, cu ajutorul unei manivele, roata era miscata pana cand litera dorita ajungea in pozitia corecta, apoi se apasa un brat care impingea caracterul dat cu cerneala, pana atingea hartia si se imprima.

Prima mașină de scris comercială a fost brevetată în 1878, din dorința inginerului mecanic american  Chistopher Latham Sholes, de a produce invenții pentru a îmbunătăți soarta omenirii. Sholes meșterea la o mașină care să imprime automat numărul paginilor din cărți, când i s-a sugerat că ar putea încerca o construcție mai complexă, care să poată imprima toate literele alfabetului. El și-a extins creația folosind la bază un vechi telegraf căruia i-a adăugat taste pentru tot alfabetul.

Aceasta masina putea reda doar caractere scrise cu litere mari, asezate sub forma atat de cunoscuta astazi “QWERTY” ( prezenta acum si pe tastatura telefoanelor mobile performante ), care are rolul de a facilita scrierea si a creste viteza de dactilografiere. Masina de scris Sholes & Glidden ( intre timp C.L Sholes a vindut patentul pentru imensa suma de 12000 de dolari ) a atras atentia si din punct de vedere estetic, fiind decorata cu elemente florale de o mare finete

Tastatura de tip “QWERTY” ajunge sa se impuna ca tastatura universala, desi, in secolul al XIX-lea, nu toate masinile de scris o utilizau. Exceptie facea, de exemplu, celebra “Hammond” ( realizata in anul 1884 ), care folosea asa numita tastatura “ideala”, formata dintr-o bucata de cauciuc vulcanizat, sub forma literei C alungite, care imprima, cu ajutorul unei cerneli speciale si a unui ciocanel,  literele pe hartie. Aceste piese de cauciuc erau concepute pe categorii, in functie de sirul de caractere folosit, necesitand schimbarea lor cand trebuiau inserate diferite litere. Masina de scris  Hammond  a fost foarte populara, mult timp mentinandu-se in top, datorita clientilor sai fideli, pana in era electrificarii ( cand isi schimba numele in “Varityper” ) si pana la aparitia procesoarelor de cuvinte. Foarte cunoscut a fost si modelul “Crandall”, lansat in 1881.

 

Prima mașină de scris electrică a fost construită în 1902. Abia în jurul anului 1920 mașina de scris a devenit un obiect cu design standard, fără ca firmele producătoare să propună dife­rențe foarte mari de aspect.

Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii 1950, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități.

În aprilie 2011, Godrej and Boyce, ultima companie din lume care mai producea mașini de scris și-a închis fabrica din Mumbai,India

Asadar, sa poate spune ca imaginea urmatoare este reprezentativa...

... iar celor ce vor vrea sa scrie in viitor le vom sugera...

VIITORUL MAGAZIN ONLINE VA AVEA UN "RAION" DE CONSIGNATIE IN CARE SE VOR GASI SI MODELE VECHI DE MASINI DE SCRIS

Influientele ETNO in decorari

Covorul si semnificatia modelului traditional

Din multitudinea simbolurilor creștinismului timpuriu, prezente în operele apologeților creștini voi analiza Arborele cosmic sau Pomul vieții. Este unul dintre cele mai bogate și mai răspândite simboluri. Mircea Eliade distingea șapte interpretări principale pe care, de altfel, nu le considera exhaustive, dar care se articulează toate în jurul ideii de Cosmos viu, în veșnică regenerare. Simbol al vieții în contiună evoluție, în ascensiune spre cer, arborele evocă întreg simbolismul, iar în cazul de față, al moralității iudeo-creștine. Pe de altă parte, el slujește drept simbol pentru caracterul ciclic al evoluției cosmice: moarte și regenerare, înlesnește comuniunea între cele trei niveluri ale cosmosului: cel subteran, prin rădăcini; suprafața pământului, prin trunchi și crengile de jos ; înaltul, prin ramurile dinspre vârf.

 

 

 

Alaturi de pasare si de modelul geometric este cel mai intilnit simbol in arta traditionala romaneasca 

 

 

 

 

Dar nu putem scrie despre articolele realizate in care s-a folosit acest simbol, fara a aminti de Ghirlandaio si Holbein fiind de acord cu influientele acestora in "traditionalul romanesc" 

Realizat de Ghirlandaio in secolul XV este o piesă de mare raritate, unicat mondial prin compoziţie, vechime şi complexitate. Covorul are câmpul central divizat în două casete pătrate cu fond roşu, fiecare dintre acestea închizând un romb cu fond galben. În interiorul romburilor, apare un romb mai mic, cu fond roşu, care include un ornament în formă de cruce. Chenarele au pe fond roşu, motive ornamentale solare în formă de S. Cartuşele pătrate ale bordurii au fonduri de culori diferite şi includ hexagoane roşii cu motive geometrice care au central motivul stelei puternic geometrizat.

 

 

 

 

 

 

Despre covoarele lui Holbein (sec XVI) se poate afirma ca sunt dintre cele mai reprezentative din lume. Pe plan mondial sunt cunoscute cca. 80 de covoare sau fragmente din acest tip catalogate dupa dimensiuni şi bogăţie cromatică. Câmpul central este în întregime decorat cu medalioane ornamentale.

De ceva ani se vorbeste despre decoruri in care sunt prezente influientele etnice. Putem vorbi deci de un stil decorativ etno, distinct de cel eclectic, care evolueaza si se modifica odata cu tendintele.Artizanatul, indiferent de origine, este cel care asigura adevarata valoare. Asa ca, in demersul de a ne amenaja un decor etno, ar trebui sa optam pentru obiecte autentice, care imbina maiestria artistului cu semnificatiile traditionale. Fireste ca, atunci cand vrem un ambient cu influente etno, suntem liberi sa alegem elementele care ne impresioneaza si ne reprezinta cel mai bine.

  

Asadar, fie ca este folosit peste o dusumea sau un parchet luxos, ori "individualizat" pe un perete este cu atit mai spectaculos cu cit "are si un mesaj de transmis".

 COVOARE TESUTE MANUAL SI MASTI TRADITIONALE, INTR-O CATEGORIE DISTINCTA DIN CADRUL MAGAZINULUI ONLINE

IN CURIND

SCAUNUL - decor functional sau utilitate absoluta

Scaunul - piesă de mobilier, de cele mai multe ori mobilă, realizată în scopul așezării unei persoane, care constă din șezut, spătar, picioare și elemente de legătură. Scaunele au cel mai adesea patru picioare ( dar pot avea uneori și trei sau chiar unul, în cazul celor rotative ) pentru a suștine șezutul la o oarecare înălțime deasupra podelii sau a perdoselii sau deasupra nivelului de bază.

Există scaune care nu au spătar sau brațe de odihnire a mâinilor, care se numesc taburete sau, popular, „scaune de bar”. O sofa sau un fotoliu reprezintă scaune mai mari și mai confortabile, marcând o tranziție între scaun și pat, care pot susține una, două sau chiar mai multe persoane. O banca reprezintă un scaun extins, care poate susține mai multe persoane atât în interior cât și în exterior.

Ceea ce insa nu se specifica in nici un dictionar este rolul acestuia, functional desigur, precum si "calitatea" de a fi sau nu un simplu obiect de decor.

Pentru a incerca sa gasim o explicatie, despre obiectul folosit astazi, vreau sa aduc spre cunostinta 4 variante ( modele ) care au influientat in mod categoric tot ceea ce exista pe piata in acest moment si demonstreaza ca productia "de masa" nu exclude creatia si ca esteticul poate reprezenta o alta latura a functionalului
 







Wassily Chair creat in anul 1925 de catre Marcel Breuer
Imagine emblematica a perioadei, considerat de multi fara viitor, reprezinta si in acest moment, obiect de studiu pentru tinerii designeri


Dupa o perioada nu foarte lunga, de aproximativ 4 ani apare o alta piesa reprezentativa: Barcelona Chair fiind "produsul" lui Ludwig Mies van der Rohe

 

 

In anul 1931 apare o alta "opera de arta" denumita - Paimio Chair, in care se regaseste o usoara "influienta" a lui Breuer si al lui Wassily.Acest Paimio, creatie a cunoscutului Alvar Aalto a primit "aplauze" la scena deschisa, fiind produs, sub diferite forme, pe scara larga.Cel din imagine, este usor stilizat, dar "sustine" ideea de baza a creatiei lui Aalto.

 

 

 

Am lasat la urma din punct de vedere cronologic, o mare "capodopera", poate cel mai folosit si mai intilnit model chiar si in acest moment, creatie a cunoscutului Le Corbusier.Continua si astazi sa fie motiv de inspiratie, capatind cele mai "nastrusnice" forme, pastrindu-se insa cu strictete ideea de la care a pornit si numele dat de Corbusier in anul 1928 - CHAISE LONGUE. 


 

IN CURIND PIESE UNICE DE MOBILIER SI DECORATIUNI DE INTERIOR PE MAGAZINUL ONLINE.EXPONATE DE EXCEPTIE OFERITE SPRE VINZARE

"Casa" lucrurilor de valoare

Scriu tocmai astazi, caci putem sa privim evenimentul de anvergura din aceasta noapte ca pe o sarbatoare si sa profitam de usile larg deschise ale muzeelor.

Documentindu-ma am ajuns sa citesc o stire ca in Romania exista Muzeul Brukenthal, la Sibiu (eu il consider extraordinar si de exceptie ) si ca ar fi primul muzeu public infiintat pe baza unei colectii private si primul muzeu care a luat fiinta in Europa de Sud-Est, in 1817.Cu partea ca este primul din sud-estul Europei, sunt oarecum de acord, dar ca este primul infiintat pe baza unei colectii private...

British Museum a fost înfiintat în 1753, în mare masura, pe baza colectiilor medicului Hans Sloane, acesta avind si titlul de Sir.

Guvernarea din acele vremuri, a cumparat colectia acestuia, un doctor foarte bogat care profesa in Chelsea. Colectia consta in peste 80 de mii de piese printre care se numarau fosile, plante, monezi, medalii sau desene. Acesta a fost inceputul a ceea ce astazi reprezinta probabil cea mai buna colectie a unui muzeu din lume. Un decret al Parlamentului a desemnat British Museum, primul muzeu public din lume. Imediat dupa aceasta, o impresionanta selectie de carti ale carei baze fusesera puse de familia Harley, a fost adaugata colectiei (Cottonian Library)

In anul 1757 Regele George al II-lea a donat Biblioteca Regala catre British Museum pentru ca in anul 1823 George al III-lea sa confere muzeului dreptul de a intra in posesia unei copii din fiecare carte ce este publicata in Marea Britanie. Acest drept dainuie si in ziua de astazi.

Cu timpul, din cauza achizitionarii unor cantitati impresionante de antichitati, artefacte si descoperiri din intreaga lume, a devenit tot mai evident ca obitinerea unui spatiu mult mai mare, pentru a gazdui colectia in continua crestere a muzeului, era esential. In anul 1823 Robert si Sydney Smith si-au facut publice planurile pentru a construi noua cladire ce urma sa gazduiasca British Museum. Aceasta lucrare a fost dusa la bun sfarsit in urmatorii 30 de ani iar rezultatul este una dintre cele mai impresionante cladiri din Londra. Proiectata in stil renascentist grec, aceasta cladire minunata constituie un obiectiv turistic in sine, lasand la o parte comorile pe care le adaposteste. Pana in anul 1850, locul deja includea si Marea Curte, in mijlocul careia a fost construita Sala Rotunda de Lectura. Aceasta este acoperita de unul dintre cele mai mari domuri din lume.
 

Astfel, British Museum este cel mai vechi si unul dintre cele mai mari muzee din lume. Sunt putine locuri unde pot fi admirate atatea comori ale tuturor timpurilor sub acelasi acoperis. In mod normal British Museum este printre cele mai vizitate obiective turistice in Londra. Turistii sunt fascinati de mumiile egiptene sau sunt inspirati de superbele expozitii de desene si schite care se schimba de cateva ori pe an.

 Ceea ce este insa important este sa profitam de aceasta seara si nu numai, pentru a nu uita, pentru a ne "imbogati" sufletul, pentru a cunoaste si a transmite mai departe sau doar pentru a ne "cheltui timpul", dar cu folos.

"Bijuteria" din garaj

Sunt "valori" dorite de multi, pastrate cu grija, cheltuindu-se mici averi pentru intretinerea lor, sunt "bijuterii" ale barbatilor, la care rivnesc insa si femeile.

Si cind spun toate acestea, ma refer la "minunatiile" pe patru roti, care, datorita preturilor cu care au fost achizitionate ar trebui pastrate in seifuri speciale in banci si nicidecum intr-un garaj.Voi incerca sa alcatuiesc un "top 10" in functie de preturile cu care au fost adjudecate in cadrul licitatiilor de profil ( acest amanunt m-a facut sa adaug la inceput ca sunt "dorite de multi" ).

                                                                                                                                                                                                                 

Locul 10: Ferrari 330 TRI/LM, anul fabricatiei 1962, s-a vandut cu 7,7 milioane de dolari in 2009

Locul 9: 'Birkin' Bentley 4 1/2 litre, anul fabricatiei 1929, s-a vandut cu 7,9 milioane de dolari in 2012 ( licitatia a pornit de la suma de 5,5 milioane - dupa evaluarea specialistilor fiind o suma usor exagerata )

Locul 8: Bugatti Royale Berline, anul fabricatiei 1931, s-a vandut cu 8,9 milioane de dolari in 1986 A fost construita initial pentru membri ai familiilor regale europene, dar lansarea ei a fost dezastroasa, pentru ca a intrat pe piata in timpul Marii Crize.

  

Locul 7: Ferrari 250 GT SWB, anul fabricatiei 1961, s-a vandut cu 9,5 milioane de dolari in 2008

  

Locul 6: Ford GT40, anul fabricatiei 1968, s-a vandut cu 11 milioane de dolari in 2012               ( cumparatorul a fost unul anonim, dar surse din cadrul casei de licitatii spun ca masina a luat drumul Chinei )

Locul 5: Mercedes 540K, anul fabricatiei 1936 s-a vandut cu 11,7 milioane de dolari in 2012 In 2002, directorul Formula 1, Bernie Ecclestone, a atins un nou record cand a vandut acest model pentru 6,3 milioane de dolari. Recordul a fost din nou depasit in acest an cand unul din celelalte modele a fost vandut la un pret aproape dublu.

Locul 4: Bugatti Royale Kellner Coupe, anul fabricatiei 1931, s-a vandut cu 14,9 milioane de dolari in 1987

 

Locul 3: Ferrari 250 Testa Rossa, anul fabricatiei 1957, s-a vandut cu 16,39 milioane de dolari in 2011 Acest model a castigat cursa de pe circuitul de la Le Mans timp de trei ani, intre 1958 si 1961.

Locul 2: Ferrari 250 GTO, anul fabricatiei 1963, s-a vandut cu 19.4 milioane de dolari in 2010 A fost cumparat de vedeta britanica Chris Evans in 2010 si este cel mai scump Ferrari de colectie. S-au fabricat doar 36 in total si doar doua modele s-au scos la licitatie in ultimii 18 ani.

 

Locul 1: Bugatti Type 57C Atlantic, anul fabricatiei 1936, s-a vandut cu 43.7 milioane de dolari in 2010 Este de departe cea mai scumpa masina din toate celelalte de pe lista. Este atat de rara incat s-au fabricat doar trei modele in toata lumea, in afara de prototip. Cumparatorul a fost anonim, dar unul din ceilalti doi proprietari norocosi este Ralph Lauren.

IN CURIND COPII IN MINIATURA ALE ACESTOR MODELE, PROVENIND DINTR-O COLECTIE PARTICULARA, PE MAGAZINUL ONLINE