"Nemt-eni la Brukental" - Interstitiu plastic

Cu deschiderea afirmata in ultimii ani de catre arta contemporana, Galeriile de arta ale Muzeului National Brukental gazduiesc in spatiile dedicate expozitiilor temporare, o expozitie a trei artisti plastici, membri ai Uniunii Artistilor Plastici din Piatra Neamt.Atit de diferiti ca mod de comunicare, de la tehnica pina la expresia artistica, pictorii Dumitru Bostan si Stefan Potop, alaturi de sculptorul Lucian Tudorache vin sa impartaseasca publicului un summum reprezentativ al creatiilor proprii.

La o prima vedere etalarea pare frinta in trei capitole diferite, dar o cercetare atenta poate duce la descoperirea subtilei unitati ce leaga operele acestor plasticieni, acel "glas al pamintului moldav", al traditiei artistice a acestui areal cultural cu caracteristici diferite fata de celelalte provincii ale Romaniei, deosebiri clar consemnate in istoria artei romanesti si care persista, intr-o anume masura, pina in contemporaneitate.

Marturie a unei sensibilitati lirice, creatiile lui Dumitru Bostan par sa stea aproape de traditia acuarelei romanesti interbelice prin tematica, maniera, stil si chiar atmosfera.

Astfel, peisajele sale in care recunoastem motive indragite ( de la strazile si curtile din Piatra Neamt, la bdul Verdun din Biarritz, la casele, podurile si pietele din Venezia, Insula Murano sau de ce nu...strazile inguste sau Podul Minciunilor din Sibiu ), respira o atmosfera de melancolica meditatie, accentuata de lipsa prezentelor umane.

Dumitru Bostan lucreaza compozitii concise, echilibrate, cu o "recuzita"restrinsa, culoarea ( atent si subtil armonizata ) este elementul afectiv, convertind mesajul in unul cerebral, predominant insa, emotional.

Portretele lui Stefan Potop au ritm si tensiune, inducind o stare ciudata in fata realitatii banale, cotidiene, pe care artistul simte nevoia sa o reinterpreteze.

Nu se fereste insa, de critica societatii contemporane vazute prin tarele ei sociale si politice, prin personaje ale ei, dar atentia i se concentreaza in primul rind asupre individului, pe care il reprezinta intr-o forma esentializata, vecina cu caricatura, dar mereu expresiva, edificatoare.

Daca in portretistica Stefan Potop ramine ancorat in limbajul figurativ, compozitiile sale il poarta spre abstract, in lucrari cu caligrafieri si constructii sugestive.

Despre Lucian Tudorache se poate spune ca in apropierea pietrei sau a lemnului se incarca cu puteri depline.Stapineste si respecta materialul, elibereaza forma din "strinsoarea" fibrei sau a cristalelor, dezvaluind ascunsele sensuri, insuflind noi semnificatii.

Realitatea ii ramine mereu model, dar reformularile sunt profunde si subtile, iar noua realitate pe care Lucian Tudorache o plasmuieste fiind una conceptualizata, ingreunata de sensuri multiple.

OPERE DE ARTA SI NU NUMAI ATIT LA 

MAGAZINU' CU DETOATE

                                      STEFAN CEL MARE 7

Mica istorie a "pantalonilor albastri"

  Omul care a imbracat tineretul planetei cu prea bine cunoscutii pantaloni albastri ( blue jeans), croiti din tesatura dura si garnisiti cu tinte, tighele, fermoare si buzunare aplicate, s-a chemat James Dean si a fost, in perioada anilor '50 unul dintre cei mai cunoscuti si indragiti actori al cinematografului american. Lui insa i-a revenit doar rolul de manechin, relansind o "idee" mult mai veche, caci moda acestor pantaloni s-a nascut cu mai bine de un secol in urma, iar meritul revine unui obscur ( la inceputuri ) negustor de stofe si textile, numele sau fiind LEVI STRAUSS.

  Acesta s-a nascut in micul orasel german Buttenheim, situat la mijlocul drumului dintre Nurnberg si Bamberg. In 1847, acesta trece oceanul, pornit sa-si afle norocul in Lumea Noua, unde doi dintre fratii sai mai mari desfasurau un infloritor comert cu stofe si pinzeturi.

  Sosirea sa in America coincide cu un eveniment de rasunet in istoria Statelor Unite: descoperirea, in regiunile de vest a unor fabuloase zacaminte de aur. Spre acest nou si stralucitor El Dorado aveau sa dea navala oameni de pe toate continentele, aventurieri zelosi si indivizi sarmani, o "armata" lacoma si flaminda, incurajata de perspectiva imbogatirii peste noapte.

Levi i-a urmat, dar nu in calitate de cautator de aur, ci indemnat de o idee simpla, dar extrem de comerciala : aceea de a oferi spre vinzare un material dur si rezistent pentru confectionarea corturilor si a prelatelor.

Se razgindeste insa in scurta vreme si propune cumparatorilor sai nu material pentru corturi ci pentru un nou tip de pantalon, foarte potrivit in viata unor oameni constrinsi sa presteze o munca grea, sa traiasca si sa doarma sub cerul liber.In sihastria Muntilor Stincosi, pe platourile aride ale vestului salbatic, cautatorul de aur se imbraca o singura data si se dezbraca abia in clipa in care norocul ii aducea sub uneltele sale rivnitul metal galben. In aceste conditii, un pantalon la fel de rezistent ca pielea tabacita se dovedea o imbracaminte ideala.
   Intr-una din zile, se spune ca un croitor, statornicit si el in vestul cotropit de cautatori, a avut ideea de a bate tinte in cele patru colturi ale buzunarelor aplicate incit acestea sa devina niste locasuri sigure pentru depozitarea pietrisului aurifer.Gaselnita este insa fructificata de acelasi Levi Strauss, expert in a prinde din zbor ideile generoase, care cumpara "inventia" si o breveteaza in 1873. "Pantalonii lui Levi" devin astfel o marfa extrem de solicitata, iar creatorul lor ajunge milionar. Moda acestor pantaloni rezistenti este preluata mai apoi de catre muncitori, fermieri si cow-boys, dar imbracamintea continua sa ramina o simpla haina de lucru.

Nu putine productii cinematografice antebelice o demonstreaza cu prisosinta. In filmul "Timpuri Noi", Chaplin ne este infatisat intr-o astfel de salopeta, la fel Stan si Bran in citeva din celebrele lor secvente cinematografice.Spre 1950, dupa cum aminteam in rindurile de mai sus, actorul James Dean transforma pantalonii albastri intr-o vestimentatie pentru toate ocaziile si pentru toate zilele. Exemplul lui e urmat de alte trei supervedete : Marlyn Monroe, Marlon Brando si Elvis Presley. De ajuns pentru ca in timp record, milioane de tineri din toata lumea sa adopte moda.

 Sociopsihologii au vazut in aceasta un soi de protest al tinerei generatii fata de ideile rigide si conservatoareale celor virstnici.Perioada postbelica a dat nastere unui tineret ostil conventionalismelor de orice fel si ale carui optiuni novatoare au tinut sa se manifeste si pe aceasta cale. Astfel "Blue Jeans-i" au devenit o veritabila uniforma a celor tineri, vestimentatie "chic", potrivita pentru toate imprejurarile.

Acesti "pantaloni albastri" au devenit astfel, in buna masura, haina unui veac ce tinde sa se elibereze treptat de prejudecati si conservatorism si care, mai ales, condamna cu ironie eticheta rigida, savanta, lasind teren deschis ideilor in miscare, naturale, simplicitatii.

PENTRU LUCRURI CU "DICHIS", CARTI SI ANTICHITATI EXISTA

MAGAZINU' CU DETOATE

str STEFAN cel MARE, nr 7, PIATRA NEAMT