Capodoperele maestrilor necunoscuti - ICOANELE PE STICLA

Cuvintul icoana vine din grecescul eikon.Semnifica un portret, dar nu un portret al laturii fizice, ci a celei transcedentale, destinat sa comunice cu spiritul, intr-o redare nu a materiei ci a continutului care se gaseste dincolo de faptura fizica.

Icoana pe sticlă, mai precis icoana pictată pe dosul sticlei, este o categorie a artei populare, un gen al artei populare practicat aproape exclusiv în Transilvania și care trebuie pus în legătură cu unele influențe venite din Europa centrală, pe filiera Bavaria – Austria – Boemia, în cursul sec. XVII și XVIII, precum și cu meșteșugul ceramicii, dar și al sticlei, adus de habani, o sectă religioasă originară din Boemia, venită și stabilită în Transilvania, în actualul judet Alba, cam în aceeași epocă.

Meșteșugul a pătruns în Transilvania prin Manastirea Nicula. Arta iconarilor pe sticlă din acest centru se caracte­riza printr-un desen naiv, dar foarte sugestiv, și printr-o compoziție simplă și clară, fără proporții anatomice și de perspectivă, dar echilibrată cromatic. Icoanele se zugrăveau după modele (izvoade), care erau decalcuri pe hârtie făcute cu creionul sau cu o culoare, după icoane mai vechi. Izvodul era scos periodic pentru a se executa câteva lucrări și după aceea era iar pus la păstrare. Un detaliu in­teresant este faptul că icoanele pe sticlă au un chenar, pentru a se ști până unde se întinde icoana ( pentru a nu se crede că a fost acoperită de ramă - pentru modelele mai vechi ).

În pictura pe sticlă se foloseau culori pregătite manual, de obicei cu pigmenți și ulei de in. Înainte de începerea picturii, sticla era curățată cu atenție de orice pete de grăsime. Această tehnică asigura o rezistență considerabilă și împiedica exfolierea stratului pictural. Sticla folosită la pictură avea o suprafață dură, unduitoare și plină de balonașe de aer, căci trebuie avut în minte că materialul pictorilor era reprezentat de sticla nefolosită, din cauza faptului că era defectuoasă. Defectele sticlei măreau valoarea picturii, deși fără intenție. Acestea reflectau lumina într-un mod neregulat, ceea ce producea efecte speciale.

Exista cateva caracteristici tipice unei icoane pe sticala; se deseneaza un personaj sau mai multe, restul spatiului se picteaza cu chenare de flori

chenare de sfoara rasucita (Nicula)

                                                                        
                                                                                                                               
 sau in Moldova unde icoanele sunt impodobite cu flori, uneori mai mari decat oamenii.

 

Icoanele pe sticla de obicei  nu sunt semnate pentru ca nu sunt originale. Scrisul este chirilic, dar fiind realizat uneori de oameni nestiutori de carte  (nu toti ucenicii mesterilor stiau sa scrie) s-a denaturant in timp si nu intotdeauna se intelege numele sfantului sau al scenei reprezentate.

In icoanele lucrate dupa tipic nu se foloseste Rotring, ci cu pensule foarte subtiri sau penita. Astfel liniile iesite din pensula ies de diferite grosimi. Pentru luminarea anumitor portiuni se foloseste o dunga alba ce dubleaza dunga neagra.

Culorile se folosesc aproape necombinate, poate doar mai stinse sau mai luminate.

IN CURIND

EXPONATE SPECIALE DE VINZARE CU PRETURI INTRE 30 SI 100 EURO PE MAGAZINUL ONLINE

WWW.NOVACONCEPTSHOP.COM 
sau
MAGAZINU'  CU  DETOATE
PIATRA NEAMT, str STEFAN cel MARE, nr 7